În ultima perioadă este o adevărată provocare să trăiești și să te adaptezi la noile situații apărute. De doi ani ne aflăm într-o situație de criză psihologică care a debutat cu o cauză medicală (COVID-19), iar acum trăim fricile unui război (războiul din Ucraina).

Confrom definiției de lucru, criza psihologică este o situație declanșată de un incident critic sau de un eveniment cu potențial traumatic în care mecanismele de coping ale persoanei au eșuat, iar individul se confruntă cu un nivel semnificativ de distres emoțional, deteriorare psihică și incapacitate de a funcționa adecvat.

Tot mai des, în jurul meu, văd persoane care fac provizii, bătrâni speriați și (re)traumatizați, oameni care se simt depășiți de situație, alții sceptici. Puțini sunt cei care reușesc să privească viitorul cu optimism.

Și ca de fiecare dată când ne confruntăm cu o criză psihologică, gândurile noastre se duc acolo unde există o sensibilitate: la copii, la oamenii dragi plecați din țară, la părinții și bunicii noștri care sunt bătrâni, la prietenii bolnavi care au nevoie de îngrijire medicală permanentă, la animaluțele de companie.

Poate că de multe ori ne impunem să fim realiști și să nu ne lăsăm ghidați de gândurile negative, însă de multe ori atenția noastră se duce către ceea ce apare în media, știrile negative legate de virus, iar mai nou, legate de războiul din Ucraina, aceste știri negative sau vești proaste sunt memorate mai repede și mult mai ușor.

Din alt punct de vedere ne confruntăm în ultima perioadă cu noul si necunoscutul, iar faptul că nu avem nicio certitudine cu privire la ce se va întampla cu noi sau cu țara noastră, ne face sa ne creăm scenarii catastrofice, periculoase.

Atunci când trăim o criză psihologică putem avea ca și simptome:

  • oboseală
  • insomnii, coșmaruri, hipervigilență
  • dificultate de concentrare
  • dificultate de a lua decizii
  • dificultate de a rezolva anumite situații
  • probleme digestive: greață, vărsături, crampe, diaree
  • pierderea apetitului alimentar
  • tensiune musculară
  • cefalee
  • amețeli
  • instabilitate emoțională, confuzie emoțională
  • izolare
  • sentimente de vinovăție
  • anxietate, tristețe, idei suicidare
  • agresivitate, iritabilitate
  • mânie
  • idei de persecuție sau suspiciozitate

Pentru a face față situației și pentru a gestiona stările emoționale apărute în criza psihologică există mai multe metode:

  1. Prima metodă este să ne orientăm spre cea ce avem de făcut – acest lucru ne va face să ne simțim mai puțin vulnerabili (plan de siguranță pentru familie, pentru casă, plan de îngrijire al animalelor de companie)
  2. Să facem diferența între îngrijorarea reală, adică cea productivă care ne ajută să ne luăm măsurile de precauție și îngrijorarea excesivă , cea care ne creează un nivel crescut de distres emoțional.
  3. Știrile – este recomandat să ne informăm dintr-o sursă sigură maxim de două ori pe zi, altfel riscăm să ne simțim depășiți de situație.
  4. Să încercăm să ne obișnuim cu incertitudinea și să acceptăm că nu putem deține controlul situațiilor din jur. Să încercăm să nu ne învinovățim pentru situațiile pe care nu le putem controla.
  5. Să ne creăm programe de activițăți care ne plac și care ne țin atenția în altă parte.
  6. Să ne creăm programe care să includă exerciții fizice și mâncarea sănătoasă.
  7. Să ne dăm voie să ne facem planuri de viitor și să credem în noi.

Sper că aceste recomandări v-au fost utile!

Dacă aceste informații ți-au fost utile, te invit să dai share pentru a ajunge și la prietenii tăi!

Cu drag,

Psiholog Veronica Neacșu.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Războiul și criza psihologică
Etichetat pe:                            

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *